Materiale utilizate de medicul de familie in activitatea preventiva. Materialele au fost realizate în cadrul proiectului Lifestyle
Profesioniștii din domeniul sănătății primare sunt încurajați să ia în considerare recomandările acestui ghid atunci când iau decizii clinice în domeniul prevenției. Prezentele recomandări nu înlocuiesc judecata clinică și responsabilitatea profesioniștilor din domeniul sanitar de a lua decizii adecvate circumstanțelor fiecărui pacient, în consultare cu pacientul și / sau tutorele sau îngrijitorul lor.
Inițial prin prevenție se înțelegea luarea tuturor măsurile necesare pentru a evita apariția unor stări patologice. Într-un sens mai larg, măsurile includ și terapiile preventive care pot limita progresia bolilor. Prin anii ’80, a inceput să se facă distincție între cele 3 tipuri de prevenții: prevenția primară – care are ca scop promovarea sănătății și evitarea riscurilor pentru sănătate, înainte de apariția bolii; prevenția secundară – care se face pentru a depista bolile în faza incipientă, asimptomatică; și prevenția terțiară – care are ca scop oprirea sau întârzierea evoluției bolii spre complicații. Mai nou, a fost dezvoltat un nou concept, cel de prevenție cuaternară, concept inițiat de un medic de familie din Belgia, dr. Marc Jamoulle. WONCA (Organizația Mondială a Medicilor de Familie) definește prevenția cuaternară ca fiind acțiunea de identificare a pacienților cu risc de supramedicalizare și de a-i proteja de noile metode invazive, sugerându-i care intervenții sunt acceptabile din punct de vedere etic.
